Fiecare loc de pe Pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un gram de iubire ca s-o înţelegi... (Nicolae Iorga)

Tablitele de plumb de la Sinaia

vineri, 6 februarie 2009

ISTORIA UNUI POPOR DE MOŞI

Istoria poporului dac este străveche, iar când spunem străvechi – înţelegem astfel o continuitate dinaintea potopului, a ultimei glaciaţiuni. Nu orice palmă de pământ a avut o astfel de continuitate, dar dacii nu sunt singurul grup etnic cu o asemenea descendenţă. Peste tot au existat grupuri mici de atlanţi şi grupuri mici de lemurieni care au străbătut ultima glaciaţiune, s-au împânzit în teritorii şi au creat popoare distincte. Toţi oamenii de acest fel au moştenit, şi au transmis o cultură cu rădăcini identice, căci toţi – şi atlanţi (proveniţi din actualul continent America de Nord şi Europa până la munţii Urali), şi lemurieni (populaţii din actualul continent Asia, din Australia şi din insulele din Oceanul Pacific), precum şi populaţiile din Africa (o ramură a atlanţilor) şi cele din actualul continent America de Sud (numiţi la originile lor toltleci – nume perpetuat apoi ca tolteci) au avut la bază aceeaşi învăţătură înaltă, vizând adaptarea populaţiilor pământene, în totalitatea lor, la trăirea şi manifestarea completă prin intermediul corpului fizic-solid.
Toate au moştenit învăţături de acelaşi fel – aşa cum am spus – prin procedee prin care, treptat, au cuprins desfăşurări de la activitatea de tip mental – la activitatea de tip manual. Peste tot, primele populaţii au folosit în egală măsură acelaşi fel de manifestări, cu mici deosebiri în funcţie de particularităţile locale de exprimare. Ulterior, populaţiile s-au nucleizat în cele două tipuri discutate anterior: societăţi deschise tuturor manifestărilor umane şi societăţi retrase, pentru învăţătură, aplicarea învăţăturilor şi odihnă pentru cei care veneau din întrupările în societăţile deschise.
Întreaga lume avea acelaşi trecut şi se îndrepta către acelaşi viitor. Nici o societate retrasă nu avea să supravieţuiască, numai enclavele moşilor s-au perpetuat tot timpul, în locuri protejate: sunt – chiar şi acum – locuri de mare vibraţie, rămase în lume, fără tangenţă cu restul populaţiilor: locuri care nu sunt necesare moşilor decât în măsura în care ele servesc activităţile lor. Astfel de activităţi sunt îndreptate exclusiv către echilibrarea vibraţională a locurilor din jurul enclavelor lor, care păstrează tot timpul o vibraţie medie confortabilă pentru oamenii dinafara enclavelor şi, de aici, ea se răspândeşte circular în lume, unindu-se vibraţiile uneia cu vibraţiie celorlalte enclave (puncte de lucru).
Asemenea locuri nu au nici o tangenţă specială cu altă dimensiune a planetei şi stelei, care să fie diferită de tangenţele generale ale dimensiunilor paralele cu dimensiunea de existenţă, de manifestare a spiritelor umane – primare + ajutători care se află în mijlocul lor, sub formă de manifestare umană.
Locurile acestea şi-au păstrat vibraţia veche, cu modificări minime de-a lungul timpului; astfel de modificări s-au datorat schimbărilor gemeral-cosmice ale planetei – şi nu trăirilor puternic marcate de dezechilibrele umane – emoţionale în primul rând, dar şi ca urmare a modificărilor vibraţionale actuale, datorită folosirii excesive a structurilor tehnologice şi de uz curent, bazat pe uz tehnologic.
Locurile sunt păstrate astfel prin folosirea unor câmpuri de putere mentală şi emoţională – nu pentru că astfel de oameni (căci ei sunt totuşi oameni la fel ca orice oameni de pe Pământ, doar câteva elemente sunt păstrate de corpurile lor fluidice, care întreţin vitalitatea deosebită a corpului lor solid) ar fi atât de superiori, încât nu ar suporta să trăiască într-un mediu urban sau chiar rural obişnuit. Şi ei pot trăi în orice fel de mediu – şi, pe de altă parte, spirite cu acelaşi fel de evoluţie trăiescîn lume cu vieţi normale: şi ca lungime de destine, şi ca sistem corporal, şi ca stare emoţional-mentală umană obişnuită. Ceea ce necesită existenţa unor astfel de nuclee umane de ajutători este societatea umană: pe de o parte: fără echilibrarea vibraţională la nivele foarte înalte (comparativ cu biosistemul planetar), pe care o realizează moşii, omenirea s-ar înneca – pur şi simplu – în propriile sale câmpuri vibraţionale care şi-ar distruge structurile corporale, fără să mai poată accede la nivele de gândire superioare; tocmai asemenea nivele vibraţionale ale gândirii superioare sunt susţinute de astfel de moşi-ajutători, fapt pentru care ei fiinţează chiar în această dimensiune planetar-stelară, sub formă de oameni (şi nu sub formă de entităţi astrale sau dimensionale). Adică, având un sistem de corpuri identic cu cel uman, mai precis un fel de sistem corporal care să cuprindă toate corpurile de care beneficiază spiritele umane pe Pământ: de la corpurile solide – până la corpurile supraenesice. Nu toată lumea le are, ci numai o anumită categorie de întrupaţi, spirite cu evoluţie medie secundară, numiţi secundari arhetipali galactici – tocmai pentru că asemenea evoluanţi pot să folosească (conştient sau nu), prin experienţa lor, toate formele de energii şi materii corporale din acest punct al universului.
Pe de altă parte, dacă nu ar fi asemenea lucrători pe Pământ, întreg biosistemul planetar în corp solid, şi mare parte din cel evoluant în corp astral nu ar rezista câmpului din, şi din preajma centrelor urbane cu mare desfăşurare din zilele noastre. De altfel, nici nu s-ar fi ajuns la o asemenea anvergură, căci viaţa ar fi putut să fie împiedicată să se dezvolte în această manieră până azi, datorită câmpului emoţional de foarte joasă frecvenţă a vibraţiei care a dominat mileniul al II-lea d. Ch.: acest fapt a determinat – punctiform, dar puternic manifest – mari epidemii (de ciumă, de holeră, de variolă, etc.) de-a lungul timpului. Datorită sistemului imunitar deficitar, în speţă datorită fricii şi silei de viaţă, omenirea a suportat asemenea momente, învăţând să accepte să lupte cu curaj împotriva dominaţiilor de orice fel: sociale, armate, religioase.
Aceste momente grele ale omenirii nu au putut fi ajutate mai mult de către moşi, deşi ei înşişi ar fi avut forţă să o facă; dar puterea lor vibraţională mare, dacă s-ar fi manifestat din plin în momentele premergătoare (pentru a le abate de la cursul lor distrugător), ar fi spart câmpul emoţional-mental uman, ceea ce ar fi condus la crearea unei frici şi mai mari, înlocuind un rău – cu unul şi mai mare, inexplicabil, puternic marcat din cauza îndoctrinărilor religioase. Moşii au ajutat doar prin infiltrarea tăcută cu leacuri ori de câte ori era posibil fără a naşte întrebări, salvând aşezări întregi aflate în locuri retrase sau prevenind şi oferind remedii de folosit din când în când, tot preventiv. Vom mai discuta despre asemenea intervenţii, care ţin de miraculos, de care nu se vorbeşte – dar există mărturii ascunse în lume despre ele, şi despre activităţi similare.
Există aşadar populaţii formate din urmaşii străvechilor centre – sau enclave – ale străvechilor, în numeroase puncte ale planetei. Când discutăm despre asemenea aspecte, ne referim la corpurile care s-au moştenit, din generaţie în generaţie, până în ziua de azi, luând în considerare aspectele pe care le cunoaştem azi. Însă puţine locuri din lume păstrează o amprentă nemodificată decât de trăirile individuale ale spiritelor care s-au întrupat în asemenea locuri, în mijlocul unor asemenea populaţii. De cele mai multe ori, populaţiile s-au amestecat: în urma migraţiilor, războaielor, ocupaţiilor (meseriilor) itinerante – care au modificat mereu harta populaţiilor lumii. La începuturi, un popor era format din întrupări ale unor spirite de aceeaşi evoluţie – sau evoluţii asemănătoare – în care echilibrele erau păstrate prin intermediul unor ajutători de grup spiritual cu multă evoluţie, cu multă experienţă, înţelegere, altruism şi putere de sacrificiu. De-a lungul timpului, prin adaptare şi obişnuirea spiritelor: şi cu noile condiţii de trai, şi cu modificările rapide sociale şi planetare (climatice, impactul radiaţiilor cosmice asupra pământurilor şi apelor), intrările la întrupare nu s-au făcut doar din cadrul grupului local de evoluţie, în cadrul aceluiaşi popor; un număr restrâns de membri ai poporului – ai fiecărui popor în parte – a devenit ofertant de întrupare pentru spirite din alt grup spiritual. Astfel s-a creat întotdeauna, în cadrul fiecărui popor, un grup de indivizi reprezentând spirite venite la învăţătură de obişnuire în relaţionarea cu alt grup spiritual.
Asemenea grupuleţe au fost la început grupuleţe compacte de spirite străine; după un timp în care toate spiritele s-au acomodat cu astfel de schimbări, grupul străinilor s-a modificat şi el, cuprinzând sub-grupuri de evoluţii diferite. Diferenţele au fost însă sub forma particularităţilor de manifestare diferită la un nivel aproximativ egal de evoluţie. În acest fel, spiritele s-au obişnuit să se accepte unele pe altele: şi la nivele de vibraţie planetară joasă – aşa cum ajunseseră să se accepte la nivele de vibraţie foarte înaltă, în ultima perioadă dinainte de potop.
Cu toate acestea, au rămas unele grupuri populaţionale care nu numai că s-au păstrat ca puritate coborâtoare din atlanţi sau lemurieni (deci cu corpuri moştenite direct din vechime) – înafara de aceia pe care i-am numit „moşi” – dar şi ca întrupare a unui grup compact, nemodificat în structura interioară, de-a lungul timpului. Iar acest lucru s-a petrecut nu neapărat ca urmare a vreunui fel special de puritate, de cuminţenie, de lipsă de „păcate” – ci pentru că asemenea grupuri spirituale se află în greutate personală pe treapta sau pe sub-treapta proprie de evoluţie. Şi, atunci când le este necesară o evoluţie în vibraţii asemenea celei pământene, sunt ajutaţi să o facă – dar sub protecţie puternică şi cu facilităţi în funcţie de greutăţile proprii de evoluţie momentană. Nu este vorba despre grupurile care chiar s-au crezut „speciale” de-a lungul istoriei, tăind şi spânzurând „ieri” şi „azi” deopotrivă (şi vom vedea cândva care este şi istoria de evoluţie a acestor grupuri); este vorba despre grupuri neştiute – adică nebăgate prea mult în seamă de restul populaţiilor, chiar dacă ele au fost – şi sunt – cunoscute chiar azi: grupuri pierdute în aşezările din munţii cei mai înalţi, din regiuni relativ retrase din America de Sud, Africa, Arabia sau Asia. În asemenea cazuri, întrupările s-au făcut pe rând: grupul lor spiritual este destul de mare, dar în timp ce o parte dintre spirite sunt întrupate în corp de manifestare astral – altele sunt întrupate în corp de manifestare fizic-solid; fac cu schimbul întrupările, pentru căpătare de experienţă, ajutându-se permanent pentru a face faţă greutăţilor pe care le au de întâmpinat, până ce se obişnuiesc cu acestea atât de bine, încât nicicând nu le vor mai considera greutăţi ca atare.
Dar astfel de grupuri nu sunt multe şi nu vor face obiectul discuţiilor noastre prea mult, nici acum şi nici în viitor.
Sunt însă popoare care au fost ajutate să păstreze oarecare puritate a corpurilor lor străvechi, deşi au fost luate în primire, pe rând, de multe alte grupuri spirituale, trăind astfel pe teritorii protejate şi beneficiind de sisteme corporale puternice şi păstrate nemodificate prin neamestec cu alte sisteme, provenite din alte părţi ale lumii. În mare, poporul român face parte dintre acestea.
El a fost ajutat să rămână în acest fel mult timp, cu condiţia ca spiritele care au folosit corpurile şi pământurile acestea să lupte pentru menţinerea libertăţii în faţă oricărui popor care a dorit să se instaleze definitiv pe aceste pământuri, pe care le intuia ca fiind protejate. Căci majoritatea spiritelor care fac evoluţie de tip uman, în prezent pe Pământ, sunt spirite care reacţionează din greu la impulsuri de vibraţie joasă şi caută intutitiv protecţia pământurilor, sau corpurilor, sau entităţilor ajutătoare, chiar dacă nu conştientizează nici acest lucru, şi nici ceea ce au ajuns între timp: spirite foarte puternice, care nu mai au neapărată nevoie să fugă la adăpostul protecţiilor, care nu au nevoie să se zbată, şi să se bată pentru a ajunge să trăiască bine undeva – oriunde. Care au ajuns să poată trăi confortabil chiar şi acolo unde nu au putut trăi niciodată înainte; şi numai puşi în faţa unor interese deosebite ajung să-şi conştientizeze puterile pe care astfel şi le descoperă, rând pe rând.
Sarcina pe care au avut-o popoarele carpatice – înafara condiţiei de a lupta pentru păstrarea integrităţii populaţionale locale – a fost aceea de a accepta (aşa cum puţine popoare în lume au putut să-şi asume o asemenea sarcină) un grup spiritual cu cea mai puţină experienţă în evoluţie, la asemenea vibraţii scăzute şi în condiţii de o varietate uriaşă (pentru ei) de spirite cu evoluţii diferite, pe aceeaşi planetă: ţiganii. Pentru ei, ca spirite-copii ai celorlalte grupuri spirituale creative care evoluează momentan pe planetă, a fost nevoie de conglomerarea unor forţe spirituale cu totul deosebite în acest „colţ” de lume.
Iubiţi-i, chiar dacă nimeni nu v-a spus-o vreodată în mod explicit!!! Certaţi-i dacă o merită, dar fără ură, fără dispreţ, fără asprime, chiar dacă cu fermitate în care să se citească („simtă”) bunătatea dvs. Nu-i cocoloşiţi – dar nici nu-i dispreţuiţi. Nu-i mai blestemaţi!! Şi noi am fost, cândva în evoluţiile noastre, la fel, şi ne-au ajutat, şi ne-au iubit, şi ne-au învăţat cum să o facem şi noi, la rândul nostru, în eternitatea evoluţiilor noastre !!!
Numai procedând aşa ne vom finaliza cu bucuria împlinirilor evoluţiile noastre aici – noi, cei care trăim acum în România.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Dupa revolutie,un nr. foarte mare de concetateni au plecat,mai ales in vest,si un alt nr.destul de mare de estici s-au stabilit la noi.Multi din cei plecati nu se vor mai intoarce niciodata ,altii se vor intoarce ,dar ,nu se vor adapta la vibratia locului.Cei veniti din afara si incetateniti sunt de fapt spirite apartinand acestui spatiu,sau rezoneaza cu poporul nostru? Dar romanii care s-au dus dupa mirajul unui trai material bun,romani,care tanjesc dupa plaiurile si limba lor?Dar romanii,care nu au plecat ,insa,nu contenesc a huli poporul,societatea romaneasca,din care si ei fac parte?Sunt spirite "vechi"ale poporului roman,sau au venit din alte spatii cu vibratii diferite ,si care nu se simt prea bine intre romani? Gabriela

Cristiana spunea...

Gabriela, am deschis un nou tag, de explicatii, de intelegeri ale unor lucruri pe care mi le-ati indicat voi, cititorii.
De aceea nu am mai raspuns aici.

Anonim spunea...

Am inteles din "Intelegeri"ca mi-ai raspuns,si iti multumesc foarte mult.