Fiecare loc de pe Pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un gram de iubire ca s-o înţelegi... (Nicolae Iorga)

joi, 5 noiembrie 2009

PUŢINĂ ÎNŢELEGERE A ISTORIEI, ALTFEL DECÂT ÎN MANUALE (2): PREOTII SI DUHUL SFANT

Este o discutie foarte interesanta… Şi care poate fi foarte amplă…
O chestiune interpretată în fel şi chip de-a lungul timpului, iar cea mai complexă înţelegere nu se află în zilele noastre, ci undeva la rădăcina timpului măsurat de la potop încoace.
Care vine in intelegere ca fiind Sfantul Spirit al lui Dumnezeu, de la care vine Suflarea de viaţă. Care nu poate fi contestată şi împiedicată să se desfăşoare, prin împiedicarea naşterii copiilor sau prin suicid.
Deşi acest lucru este cu dus-întors, căci aveau, încă din ultimele faze ale imperiilor dinainte de Iisus, interesul să se nască copii sau să trăiască oamenii - de bine, de rău - pentru păstrarea forţei de muncă…
În linii mari, cam asta ar fi în prezent. În ascuns însă se cunosc prea bine toate cele decretate drept erezii: numai ei aveau dreptul ascuns sa le cerceteze, sa aplice rezultatele cercetărilor şi să decreteze încredinţările.
Dar să o luăm încetişor.
Sunt multe lucruri bune, care însă, prin intenţiile celor care le-au pus în forme sociale, s-au impurificat, apoi treptat şi-au pierdut mult din credibilitate. Adică intuiţiile corecte, bune, dintr-un moment dat s-au convertit în conştientul lor în necesităţi perverse, iar apoi s-au creat în timp explicaţii după logica omeniei, cel puţin a echilibrului universal. Adica aşa cum au venit în viaţa oamenilor, de la bun început.
Aşa funcţionăm, orice spirit, până când ne creăm înţelegerile şi obişnuinţele de a opera de la bun început, şi permanent apoi, din sentimente înălţătoare, şi nu din necesităţi comode, sau agresive, ascunse după cuvinte frumoase.
Toţi am trecut prin asta. Toate spiritele trec prin aşa ceva, în evoluţiile lor. Într-un fel este adevărată fraza “Păcatul este înaintea mea pururea”: pentru că spiritul ştie că a făcut ceva ce nu mai trebuie să facă. Dar nu trebuie să plătim pentru aşa ceva şi să muncim cocolind pe cei care nu agrează munca scoţând ochii celor pe care îi obligă la slugăreală. Să nu ne lăsăm pedepsiţi pentru anormalităţi, aberaţii ale comportamentului altora. Să fim foarte atenţi la tot ceea ce ne cer alţii – dar în egală măsură şi la ceea ce nu vrem să oferim altora… Căci dezechilibrul poate veni oricând ne aşteptăm mai puţin din partea noastră proprie.
Să revin.
În societăţile care au pus bazele religiilor, preotii stiau foarte bine ca existau foarte multe lucruri pe lumea aceasta care fuseseră la un moment dat bunul întregii omeniri, dar care fuseseră uitate între timp. Ştiau foarte bine că timpurile se schimbă şi oamenii îşi pierd cunoaşterile şi abilităţile mentale, dacă nu rămân cât de cât în cunoaştere. Au dezvoltat activităţi mentale, au căutat şi au găsit mostre de lucruri create sau modelate de oamenii timpurilor anterioare, au studiat tot fondul cultural al diferitelor popoare, infiltrându-se direct în mijlocul lor sau cercetând mental (prin clarvedere directă, prin retrocogniţie) câmpurile şi structurile universale.
Mentalizarea, pe scurt, călătoria astrală, erau metodele de operare curente, de altfel singura activitate a multor segmente preoţeşti. Diminuarea segmentului cunoscătorilor s-a realizat prin interzicerea învăţăturilor înaintate: interzicerea scrisului, cititului - prin institurea castelor, claselor sociale; interzicerea călătoriilor personale (legarea de pământ); instituirea muncilor obligatorii pentru reamenajarea vechilor construcţii, pentru construcţii noi, pentru întreţinerea tuturor celor care aveau participare directă sau indirectă la astfel de ţinere a poporului departe de cunoaştere.
Preoţimea veche ştia bine că austeritatea ţine mintea liberă, de aceea îşi creau doar condiţii de trai de înaltă calitate şi obligau la întreţinerea unei curăţenii şi ordini a spaţiilor, pentru ordonarea şi curgerea energiilor ajutătoare, pentru activitatea lor mentală avansată. Dar învăţau conducătorii laici să întreţină bogăţii din ce în ce mai rafinate, pentru a întreţine starea de dominare mentală chiar şi asupra lor.
Ştiau foarte clar ca:
- se poate opera cu energiile ca şi cu armele - încă mult mai bine, mai sigur, încă în plus neştiut, ascuns, ceea ce pentru ei era un avantaj enorm... Da, cu "suflul de viata datatorul" se poate acţiona si pentru constructie, vitalizare, dar si pentru distrugere, omorâre. Tot aşa cum azi folosim lasere pentru taiere si pentru sudura. Si faceau si una, si alta. Cand s-a luptat cu preotii egipteni, pentru eliberarea iudeilor din robie - Moise asta facea: tot de la ei invăţătură, caci avusese parte de educatie de... faraon...
Nu toti oamenii ar fi putut intelege astfel de puteri, de aceea a păstrat învăţătura pentru cei care aveau puteri mentale ridicate, uşor detectabile pentru un om învăţat. Si tot el a invatat preotii iudei cum sa faca acelasi lucru. Acei ani pe care i-au petrecut in desert, nu a fost o simpla invarteala, ci pentru a învăţa că toată puterea se poate folosi, canalizată pe 2 cai: invataturi si aprofundarea invataturilor, acolo unde nu puteau sa fie urmariti, mai ales daca erau in miscare de la un loc la altul; pierderea contactului cu ei, in situatia in care preotii egipteni ii urmareau dincolo de desert, pândind sa iasa de acolo si sa îi urmărească in continuare. Desertul are o energetica speciala, o constructie nisipoasă care sparge fronturile, si sunt bine lasate sa existe in acest moment planetar, in care oamenii nu-si pot tine gândurile in frâu. Furtunile de nisip, ca si cele de apa sparg fronturile mentale si nu mai poti urmari ceva. de aceea ne simţim împrospătaţi în prezenţa unor ape în mişcare.
Deci tot timpul în care iudeii s-au învârtit prin desert, Moise a format si oameni noi, din cei nou nascuti, care nu puteau fi in continuare lesne cunoscuţi de catre preotii egipteni; au format un front nou uman de lucru mental, care au schimbat complet grupul aflat in desert. Numai asa au scapat de preotii egipteni.
- revenind la preoţii egipteni, să amintim că ei operau cu fluxuri energetice asupra nou nascutilor familiilor conducatoare din statele din jurul lor, slabind corpul astral al copiilor. Nu-i omorau, ci prin atacuri slabe dar repetate asupra legaturilor corpului astral cu restul sistemului corporal al omului in somn, pana la anii maturitatii aceia nu ar mai fi putut lucra mental, chiar sa fi vrut. O astfel de procedură se folosea nu numai împotriva duşmanilor, ci şi împotriva propriilor conaţionali, cei care se împotriveau voinţei lor, căutând să conducă pe cont propriu. Hatsepsut a depasit impunerile preotesti, dar am de studiat serios asupra felului în care s-au derulat evenimentele acolo. Nefertiti, la fel: despre ea am studiat si am inteles mult mai multe lucruri; ea a reusit sa-i puna la punct si vom mai discuta despre ea mult, candva.
- de comentat si faptul ca preotii stiau bine ca exista cu adevarat zei - dar nu cei pentru care impuneau populatiilor supunere, dandu-se drept mijlocitorii lor. Acei zei erau o masluire, o perversiune religioasa, iar preotii stiau bine ca exista si "zei" - entitati care erau cu "ochii" pe ei, dar de la distanta, si nu se amestecau in facaturile preotilor. Stiau bine de Moşi - ii numeau Bătrâni - si chiar a fost o lupta la un moment dat pentru a-i... supune voinţei lor!! Nu stiau, sarmanii, cu cine aveau de a face... Iar Bătrânii au operat prin intermediul oamenilor, nu direct, dovedind multa forta de echilibru si iubire.

Interesant este faptul ca iudeii si-au dorit prin Moise suprematia, Moise a cerut aceasta invatatura si putere pentru poporul său, dar nu i s-a acordat, cum era si normal. Atunci Moise a inteles ca toti oamenii sunt iubiti de Dumnezeu si ca Yehova este de fapt reprezentarea universala, chiar daca iudeii il credeau doar Dumnezeul lor. Si chiar reprezentanţii lui - ştiuţi în mare taină - se dovedeau a fi ajutărori universali...
Dar se pare ca numai Moise a inteles.
Cand a venit Iisus, fiecare segment de populatie a crezut ce a putut din sarcina lui pe Pamant. El a venit pentru toate vietuitarele de pe Pamant, pentru toata galaxia si mai departe, sisteme galactice locale...
Iar acest lucru este doar parţial recunoscut azi.
Chiar si la noi, daca spun ca Zalmoxis nu era ... proprietatea noastra, zeul nostru absolut, mândria exclusivă a poporului dac... ci a fost coordonator pentru o mare parte din EuroAsia si apoi alături de altii, pentru intreg Pamantul... unii se supără... Ce-i aia, Zalmoxis a fost AL NOSTRU !!!... Cu stampila si parafa...
Glumesc... dar este foarte trist...

Să reţinem aşadar. pentru preoţi, de la începuturile religioase ale omenirii, Duhul Sfant a fost o combinaţie între puterea spiritului şi materialul - energia - cu care acesta poate opera în vederea susţinerii încredinţărilor proprii.
Când puterile mentale şi-au năruit "stăpânii", dovedindu-se o capcană de piederea a întâietăţii în faţa perşilor, antrenaţi puternic şi pe planul voinţei, şi pe planul folosirii armelor şi puterii brutale trupeşti, egiptenii au pierdut definitiv bătălia pentru putere.Chiar dacă Cleopatra a reoşit să înţeleagă că trebuiesc folosite toate puterile omului, totul a fost mult prea târziu. Şi cu siguranţă că a fost bine aşa.
Ceea ce a rămas a fost încredinţarea că mintea omului poate face , scorni, rafina multe. Chiar atât de multe, incredibil de multe. Sau credibil. Depinde din ce unghi de vedere privim lucrurile... Treptat în special iezuiţii şi-au dat seama ca Sfântul Spirit este o noţiune universală, adică acel spirit care nu oboseşte niciodată, care nu îmbătrâneşte niciodată, care poate lucra în orice condiţii, pentru sau împotriva tuturor.
Si s-au pus pe treabă.
Sau... au continuat-o...
Doamne iarta-ma, îi cam judec, poate..

miercuri, 4 noiembrie 2009

PUŢINĂ ÎNŢELEGERE A ISTORIEI, ALTFEL DECÂT ÎN MANUALE (1)

Se vor citi comentariile prietenilor noştri de la postarea
http://cristiana-drumuri-spirituale.blogspot.com/2009/11/sa-invatam-de-la-istoria-lumii.html

Să lămurim de la bun început un lucru: ceea ce scriu nu este un patriotism exacerbat, dar nu pot dovedi acest lucru decât atunci când voi scrie în acelaşi fel despre celti, tibetani, tolteci, maori, populaţiile indigene din America de Nord (aşa-numiţii „indieni” nord-americani). Din patriotism necesar, omenesc zic eu, am inceput să scriu despre populaţiile getice locale şi acest lucru cred că este de înţeles.

Pot spune că acum ştiţi că încerc să fiu echilibrată în studiile mele. Nu cred nici că Atlantida a fost Dacia, nici că dacii au creat civilizaţiile lumii – disputându-şi de altfel întâietatea cu celţii, tibetanii, africanii sau evreii. Nu cred nici în teoriile conspiraţiilor, cel puţin nu în conspiraţiile de felul celor expuse prin lume. Da, dacă înţeleg că societăţile au functionat - cum au putut, cum s-au priceput. Conspiratie inseamna sa faci ceva foarte constient ca poti face SI BUN, SI RAU SI ALEGI RAUL... Dar cei care au condus societăţile umane în ultimii 7000 de ani nu au trăit pe baza unui asemenea principiu...
Pentru a înţelege acest lucru este necesar să ne gândim ca există organizari care fac astfel de alegeri, dar şi alte organizari care nu au de unde alege, caci nu le vin in minte partile bune, ci le vine în minte doar cum sa supravietuiasca intr-o lume pe care o intuiesc altfel decât una în care se pot descurca ei: si de aceea o cred rea, perversa si haina... Chiar dacă lucrurile nu stau chiar aşa... Organizările de acest fel le fac oamenii care nu au pricepere multa, nu au îngăduinţă pentru muncă, nici pentru a lor şi nici pentru a celorlalţi: doar profita de ea.
Si intr-o astfel de lume - raspunzi tot asa...
Ei nu stiu decat asta. Ei nu aleg: cel mult se poate spune că ei aleg intre răul in curs si frica de un rău viitor si mai mare.
Problema că fiecare popor face ce i se oferă ocazia să facă este foarte adevărată, însă dacă rotim un pic lucrurile, vom conştientiza şi profunzimea acestui adevăr. M-am gândit şi eu la acest lucru, din anii tinereţii, când am aflat că în al II-lea război mondial, dacă nu erau germanii – ar fi fost polonezii, căci din disputele de aceeaşi formă agresivă şi de o parte, şi de cealaltă a graniţei lor ura şi cruzimea se manifesta la fel. Într-un moment prielnic, germanii au câştigat un pas... şi aşa s-a scris istoria. Cum o ştim deja...
Să revenim: există locuri care dezvoltă energetic impulsuri de manifestare a spiritelor de un anumit fel şi locuri care dezvoltă alte feluri de impulsuri. Chiar voi dezvolta această idee imediat, la Vibraţii (3), şi voi mai dezvolta cu alte idei mai departe faptul că vibraţia planetară înaltă nu oferă spiritului putere şi cunoaştere automată pentru o manifestare de înaltă spiritualitate, mai înaltă decât punctul (treapta, subtreapta) de evoluţie progresivă în care a ajuns. La vibraţie înaltă, spiritul se manifestă cu cea mai înaltă formă de cunoaştere a sa: bună, frumoasă, rafinată în sensul minunat al cuvântului, creator, altruist. Vibraţia joasă scoate la iveală din memoriile spiritului cele mai joase forme de manifestare, cunoscute din evoluţiile anterioare, în care lupta principală era de rupere brutală de animalitate, unde brutalitatea are nota sa de hotărâre prea puţin înţeleasă. Chiar rafinamentul formelor înalte de manifestare se transformă în rafinarea cruzimii. Cerinţele conducătorilor, impunerile lor sunt rafinate, dar impuse altora pentru a le fi satisfăcute: cu agresivitate, răutate, cruzime, perversitate.
Nu toate spiritele reacţionează însă aşa, să ne aducem aminte din celelalte studii de faptul că pe Pământ se află în evoluţie blocuri spirituale piramidale. Multe nu au experienţă spirituală înaltă sau măcar înaintată, iar dintre cele care nu o au – multe sunt destul de echilibrate, dar uşor de atras pe calea dezechilibrelor, când se simt ameninţate. Majoritatea nu acceptă să-şi modifice manifestările către bunătate, milă, comportament ponderat – căci nu se pune la ei problema altruismului, sacrificiului, iubirii. Dar sunt pe această cale, chiar şi la vibraţii joase. La vibraţii înalte... nu vă imaginaţi de cât altruism pot da dovadă...
Dar ne vom convinge în următoarele perioade.
Cu alte cuvinte, nu peste tot sunt popoare formate din spiritele cele mai puţin experimentate ale populaţiilor spiritale pământene. Sunt popoare formate din spirite mai puţin experimentate în domeniile de spiritualitate înaintată, ordonate împreună în acelaşi popor pentru că ele nu se pot descurca decât împreună, nu se pot descurca fără un câmp mental propriu, format din energii de aceeaşi vibraţie.
Pe de altă parte, există popoare care sunt formate din spirite cu destulă, şi cu multă experienţă de manifestare cuminte, bună, care au dezvoltată la vibraţii joase atitudinea rezervată în faţa lumii mai agresive. Instinctiv se dau înaipoi. Dar odată atacaţi, deşi nu atacă, se vor organiza atât cât pot ei de bine pentru a lupta împotriva agresiunilor de orice fel. Pot deveni disperaţi şi pot omoră, dar nu neapărat cu răutate şi cruzime. În astfel de popoare vor fi şi spirite agresive, rele, dure, dând dovadă de cruzime şi cinism. Sunt acolo pentru a învăţa că se poate rezolva şi altfel problemele decât în felul lor. Să culeagă exemplu şi să ofere exemplu grupurilor lor spirituale. Astfel de oameni sunt legaţi prin fire nevăzute de toate grupurile spirituale de acelaşi fel de pe întreg Pământul şi, mai profund privind lucrurile – tuturor celor de aceeaşi evoluţie care se află în evoluţii în corp astral, în câmpul universal al planetei. Astralii sunt deja mult echilibraţi, dar simţămintele pe care le culeg semenii lor întrupaţi li se transmite puternic, emoţional, chiar înainte ca pământenii să poată conştientiza ceva substanţial.
Să ne oprim deocamdată aici. Să reflectăm puţin la cele expuse.
Pe urmă vom merge mai departe.

marți, 3 noiembrie 2009

SĂ ÎNVĂŢĂM DIN ISTORIILE LUMII...

Motto: austrieci din toată lumea, vă respect şi vă iubesc!

Pentru a nu se supara nimeni dintre cei care au scris despre un anume aspect al istoriei, pentru ca asa au invatat la scolile timpurilor noastre... scriu un mic articolas acum, urmand ca in anii ce vin sa discutam mult asupra acestui aspect.
Aspect ascuns al intelegerii istoriei. Nu numai a noastră...
Ma refer la lucruri vehiculate de atat de mult timp, incat fac parte din vocabularul nostru curent: despre anumite lucruri (de mare subtilitate, dar acesta nu este un lucru inteles prea bine in zilele noastre), cu insistenta celui ce citeste peste tot acelasi lucru si mai departe contribuie la vehicularea si intarirea acelorasi neadevaruri, bineinteles inconstient. Si care trebuie sa inteleaga ca nu intotdeauna manualele spun adevarul. Nu intentionat, ci doar superficial. Sau doar ideile principale, din punctul de vedere al acelor evenimente care au format un anumit fel de al fi al societăţii în care trăim. Cand este vorba despre rea sau perversa intentie... este cu totul altceva. Va veni si vremea sa discut despre acest lucru, din punctul meu de vedere...

Subiectul de azi: se spune că, de fapt, ardelenii sunt mai civilizaţi desât restul poporului nostru, căci se simte influenţa austro-ungară asupra celor de acolo...
Eu cred insă altceva.
Pornesc de la ideea că ACOLO SE SIMTE FAPTUL CĂ A RĂMAS MAI MULT INFLUENŢA DACICĂ, GETICĂ, A MOŞTENIRII LĂSATE DE EI VIITORIMII, CARE S-A ESTOMPAT INAFARA CARPAŢILOR. A unei moşteniri lăsate de sub îndrumarea moşilor, care trăiau în Cuibul Munţilor. Puterea poporului român ţine de puterea vibraţiei teritoriului cuprins între munţi - munţii şi versanţii exteriori ai munţilor. Se estompează treptat dincolo de acest areal, în aceste vremuri în care viaţa corectă se desfăşoară cu greu, înafara acestor graniţe. Teritoriile care formează un anumit fel de putere spiritelor întrupate pe cuprinsul lor se restrâng în general odată cu diminuarea vibraţiei planetare, de aceea teritoriile pe care oamenii de aici aveau un avantaj spiritual se desfăşurau mult mai departe în trecut. Dar, aşa cum spuneam, vremurile în schimbare au remodelat acest areal, rastrângând puterea de susţinere la un teritoriu mult diminuat. Însă cei care îşi trag obârşia din teritoriul actual au forţă de pătrundere cam între Tisa şi Nipru, între Carpaţii pădurosi şi sudul Bulgariei.

Austria si-a facut si ea loc in lume cu coatele si cu picioarele, ca intre oamenii "tari". Asa erau vremurile... Nu este azi de acuzat nimeni, iar cei care îmi citesc de mai mult timp părerile pe aceste bloguri ştiu bine că atenţionez asupra faptului că lumea şi-a cunoscut limitele inferioare în toate aceste vremuri greu de îndurat- Şi accentuez că este vorba despre orice spirit, fie el stăpân sau supus. Am fost - şi incă mai suntem cu toţii supuşi timpului pe care îl trăim, iar dacă înţelegem şi acceptăm acest lucru, deschiderea noastră către alte lumi se va lărgi corespunzător cu darul nostru de acceptare...
Interesant este ca oamenii popoarelor care au creat imperii prin forţă, dezonorându-se in faţa lumii, acum sunt oameni relativ cuminti, in timp ce noi parem a fi ...dezonoranţii unei Europe care s-a dezvoltat fără sa bage de seama ca educatia au primit-o de la noi, pe langa aurul pe care il admiram in catedralele si palatele lor... In spatele placilor de aur plâng copiii muriţi din faşă si piepturi de oameni chinuiti si trasi pe roata au rămas cu demnitatea celui ce si-a aparat "nevoile si neamul"... Da, da, strainii nu au fost obligati la propriu sa se lupte cand cu nădejde, când cu deznadejde pentru a-si apăra neamul si peticuţul de pământ; şi pentru că au avut un trai mult mai liniştit (chiar dacă şi-au avut şi ei partea de nevoire) au păstrat mult din puterea străveche a fiinţei omeneşti.. Este drept: cand esti liber sa te manifesti, printre rele se scot si cele bune..
Sunt intrebata deseori de ce a lasat Dumenezeu sa fie robit un popor ca acesta, in mijlocul caruia ne-am nascut azi. Si RASPUNSUL ESTE FOARTE SIMPLU: sa invete de la noi, care nu am putut decat sa ne ajutăm intre noi, la necazuri, sa luptăm pentru libertatea spiritului nostru, sa arătăm ca in orice fel de conditii, o mână de oameni au schimbat rotile istoriei. Lumea asta cunoaste - de bine, de rau - povestea luptatorilor de la Termopile... Noi am fost "Termopilele" Europei... Luptatorii de la Termopile erau vechii maratonisti ai istoriei stravechi ai omenirii, cei care STIAU SI PUTEAU SA FUGA, dar au folosit fuga intr-un scop atat de nobil !! pe care si azi vrem sa-l tinem minte..
Atacatorii nostri au invatat fara doar si poate lectia vietii lor, ca spirite intrupate, si randuri-randuri de alti agresivi au venit la intrupare mereu, de-a lungul timpului. Tuturor celor care au venit in fata noastra, din toate zările, le-am dat lectii. Aceasta este ESENTA FAPTELOR POPORULUI de aici, din Cuibul Muntilor.
Nu austriecii ne-au invatat corectitudinea, ci noi le-am adus aminte ce inseamnă să fii om. Nu s-a scris nicaieri, nu se leaga o asemenea frază când vorbim de Horea... de badea Cârţan... De Eminescu... Noi am dat putere nu numai Europei de Vest, ci si aceleia de Est. Ne-am lsat credintaţ măcelarită, trupul tras pe roată, pentru a intra in bârlogul celor care nu stiu ce inseamna adevarata vitejie, adevarata omenie... Care au fugit de responsabilitati, si au obligat si pe altii s-o faca, facandu-si aliati din "netrebnici": adica cei care nu se aflau "in treaba adevarata", care făceau ce nu le trebuia... adica: sa creeze, frumos si inteligent, calitativ - si ca creatie, si ca utilitate... Sa creeze muncind cu mâinile lor... dar ei au dispretuit mereu munca, au sfidat-o... sfidand portile unui Rai in care nu au crezut nicidata. Si "Portile" erau acelea ale mâinilor lor, pe care si le-au inchis, fortand oamenii buni, adevaratii oameni buni, sa faca lucruri frumoase de care sa nu aiba nicicand parte...
Noi i-am invatat pe ei... NICIDECUM EI PE NOI...
Dar asta nu scrie in cartile de istorie...
Poate ca acum ne relaxam, la o sticla de bere si o “partida” de TV… si nu ne gandim la asta niciodata… Nu ne punem intrebarea … zic eu fireasca… câte datorii si-au platit ei in fata lumii??
Nu-i bai, nu avem nevoie de plata sau rasplata, dar măcar sa nu ne lasam invinuiţi si mal-trataţi in continuare…
Chiar îti vine sa spui ca poate ni se cuvine o vacanta… Desi chiar se pare ca nu suntem in vacanta… Ca oferim “serviciile” noastre Europei, lumii intregi, in continuare… Cunosc oameni de profunda simtire si cultura care spala, fara jena sau umilinta, batranii Europei la fund si printre picaturi le strecoara cate ceva istorie ca sa nu mai creada in stupiditati holiudiene ieftin-comerciale (special am scris asa) privind vampiri si alte alea…

Celor care confunda gândirea elastica cu impatimirea le spun cu respect, direct, ca nu sunt manioasa. Sunt reflectii asupra multor cuvinte spuse din cartile care ne-au tot invatat ceva, si noi ducem mai departe intarind gandiri superficiale ale altora. Am ajuns de mult la concluzia ca suntem oameni deosebit de inteligenti, chiar daca multi romani privesc la Stirile ProTV de la ora 5…
Poate avem nevoie si de acelea, pt. că cei ce privesc nu sunt in stare sa faca cele prezentate acolo si, prin dezacordul exprimat, prin indignari, creăm un fond mental pozitiv oentru toată lumea în care trăim… ATENTIE LA ACEST ASPECT… Sa nu dispretuim lucrurile pe care le intelegem vag… Să încercăm numai să le înţelegem, atunci când avem astfel de posibilităţi...