Fiecare loc de pe Pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un gram de iubire ca s-o înţelegi... (Nicolae Iorga)

Tablitele de plumb de la Sinaia

luni, 2 martie 2009

AJUTĂTORI

Subiectul întrupărilor spiritelor pe Pământ este vast, şi va fi dezvoltat pe multe nivele în curând. Deocamdată, foarte pe scurt (!) se poate spune că, la început, grupuri întregi de populaţii spirituale, venite la evoluţie de învăţătură şi consolidare pe Pământ, se întrupau formând popoare distincte: un grup - un popor. Într-un asemenea popor însă se cuprindeau şi ajutători ai grupului de călătorie universică: spirite mai experimentate, însoţitoare ale grupului de-a lungul întregii lor călătorii: spre Pământ şi - la sfârşitul evoluţiilor pământene - înapoi spre locurile de unde au venit. Cum nimeni nu este atât de înălţat pentru a nu necesita ajutor, alături de astfel de compuneri spirituale se întrupează alte spirite ajutătoare, aflate pe nivele intermediare de evoluţie, între ajutătorii-însoţitori de grupuri şi entităţile ajutătoare + coordonatoare ale evoluţiilor populaţiilor planetare locale. Alături de ele, sunt ajutători ai multor astfel de grupuri, cu alţi ajutători proprii - mediatori între grupurile proprii şi populaţiile spirituale locale.
Grupurile sunt, la rândul lor, de multe feluri, adică aflate pe trepte diferite de evoluţie spirituală: sunt grupuri desfăşurate în sistem piramidal, după nivele de evoluţie sau, în cadrul aceluiaşi nivel evolutiv - în sistem piramidal al unor forme de manifestare de înclinaţie proprie, specifică poporului spiritual din care vin pe Pământ: adică, având manifestări mai mult sau mai puţin echilibrate în planul aceluiaşi tip (grade diferite de rău, de bine comportamental, priceperi în planul creaţiei materiale conştiente mai mult sau mai puţin aprofundate, în funcţie de atenţia pe care o oferă creaţiei în sine, etc.).
Pe lângă grupurile piramidale, cuprinzând majoritatea celor care se află acum pe Pământ, multe alte grupuri vin din alte regiuni ale universului. Sunt spirite mai puternice decât piramidalii, consolidând diverse forme de creaţie materială, de comunicare şi de relaţionare - individuală sau inter-grupuri: proprii evoluţiilor lor sau mediind relaţii de acelaşi fel între mai multe grupuri spirituale.
Astfel de ajutători mai experimentaţi, care au trecut prin toate formele de evoluţie ale celorlalte grupuri, fac evoluţii speciale de ajutători pe planetă, mai ales în perioade grele de evoluţie pentru cei pe care învaţă să-i ajute, în condiţii grele de apropiere spirituală (sufletească, de înţelegere) de ajutaţii lor: spirite ajutate care nu acceptă uşor ajutor, la nivele de vibraţii în care nu au consolidat încă subtilitatea de a înţelege că se poate învăţa de la oricine, din oricare împrejurare, în orice condiţii. Numai în acest fel învaţă toată lumea, treptat, să ofere şi să primească ajutor.
Unii folosesc expresia de „servitor": un servitor este un om care oferă: aceasta este o învăţătură pe care o primesc mulţi oameni azi, dar puţini dintre ei o şi înţeleg. Noţiunea de a servi, ideea de „servitor" poate avea o tentă de ofensă, la nivelul de vibraţie pe care îl trăim acum, pe Pământ: nu în altă parte, acolo unde vibraţia este foarte înaltă, iar spiritul poate desfăşura mult mai multă experienţă decât la nivele joase, cum este nivelul de frecvenţă a vibraţiei pe Pământ. Noţiunea aceasta a fost bine primită la nivele foarte înalte de vibraţie medie planetară chiar şi aici, pe Pământ - înainte de ultima glaciaţiune (sau „potop", pe înţelesul tuturor), dar ea a virat în condiţiile diminuării vibraţiei medii planetare, ulterior potopului, către alte feluri de înţelegere, de vibraţie joasă, către un caracter ofensator. Azi, în condiţiile în care vibraţia medie planetară se reîntoarce către valori din ce în ce mai mari, o asemenea înţelegere - a servirii pe care o oferă unii ajutători - se reînalţă, pornind însă de la simţirea (conştientizarea) de desfăşurare curentă (aceea cu titlu general de ofensă), pe care o înglobează şi cu care astfel păşeşte mai departe. Se ajunge astfel treptat - dar repede - la aceeaşi formă ca şi în epoca de vibraţie înaltă: trebuie să ne pregătim chiar de vibraţii şi mai mari. Experienţa va fi însă mai multă, căci ea va cuprinde şi experienţa globală a epocii de vibraţie joasă, care se sublimează la nivele crescute de vibraţie. Această sublimare înseamnă că omul conştientizează direct negativitatea manifestărilor proprii şi profunzimea manifestărilor proprii, pe care în perioada anterioară experienţa nu le îngloba; şi ea devine mai mare şi, ceea ce este foarte important, poate fi extinsă la o gamă mult mai voluminoasă de manifestări proprii, prin conştientizarea modului propriu de manifestare în aceste orice fel de condiţii. Chiar gama acestor manifestări nu era conştientizată de spirite la venirea lor pe Pământ, astfel încât toate grupurile spirituale se vor întoarce acasă la ele, acolo de unde vin, cu o bogată încărcătură spirituală de conştientizări. Lucru pentru care ele chiar au venit - printre altele - pe Pământ. Şi tot printre asemenea motivaţii - dar în acest caz în plan local, pământean, de vibraţii - se numără şi depăşirea dispreţului, înlocuirea unui asemena mod de a privi realitatea, cu preţuirea ca atare: a unor modalităţi de lucru, a unor lucruri ca atare, a oricăror sentimente, fapte, semeni, orice vieţuitoare în compania cărora se poate trăi pe o planetă.
Noţiunea de ajutător cuprinde astfel nivele joase şi nivele înalte de acceptare, chiar prin reprezentarea - prin întrupare - a unor spirite cu puţină evoluţie şi a altora cu multă evoluţie. Căci o singură noţiune se bazează, în înţelegera ei, pe diferite trepte - nuanţe - de înţelegere, care se cuprind, se conştientizează treptat, în experienţa totală (chiar dacă ea este momentană, căci învăţăturile nu se opresc aici).
Cu toate acestea, acum încă, este bine să folosim expresia „ajutător": şi la adresa entităţilor astrale, dimensionale şi coordonatoare de evoluţii, şi pentru întrupaţii din rândurile oamenilor (şi, de altfel, chiar din rândurile altor specii de vieţuitoare planetare).
Pe fundalul acestor explicaţii, să revenim la componenţa spirituală a popoarelor - aşa cum s-au delimitat ele în prezent.
Sunt popoare care cuprind azi spirite din diferite grupuri despre care am discutat mai sus, după ce ele s-au adaptat la diverse trăiri planetare, de-a lungul etapelor de variaţie vibraţională din trecut. Asemenea spirite au multă experienţă individuală de ajutători şi se pot pune pe ele înseşi pe plan secundar, lăsând totală prioritate celor pe care îi ajută. Secundarii au trecut prin toate evoluţiile celorlalte grupuri spirituale şi îi pot ajuta pe toţi ceilalţi deopotrivă, păstrând simultan legătura cu grupurile proprii şi celelalte grupuri, chiar dacă evoluează individual. Ei învaţă şi consolidează participarea individuală în structurile sociale de mare complexitate în mijlocul cărora s-au întrupat.
Poporul român face parte dintre popoarele cu mulţi ajutători secundari, care fac legătura între grupuri mici de evoluanţi piramidali, aflaţi în evoluţii de obişnuire a acceptării altor grupuri, în compania cărora trăiesc. O asemenea structură spirituală se leagă de lucrări de foarte mare amploare şi de mare profunzime spirituală, ale căror efecte s-au şi văzut, de altfel, de-a lungul istoriei - chiar dacă unele nu au fost apreciate, altele au fost chiar desconsiderate. Se pot urmări pe You Tube filme care prezintă unicitatea multor lucrări realizate de români, de-a lungul timpului, între - şi peste hotarele ţării. Nu numai că - în istoria cunoscută - românii au reuşit să facă astfel de lucrări de mare anvergură (la care nimeni însă nu adaugă, din raţiuni oarecum de înţeles azi, industrilizarea extinsă pe care nici un alt popor european - dar şi din restul lumii - nu a reuşit s-o realizeze exclusiv prin forţe proprii, şi în condiţii deosebit de vitrege de trai); în plus, profunzimea şi stabilitatea simţirilor şi gândirilor românilor au fot întotdeauna deosebite.
Dar tocmai pentru numărul mare al secundarilor şi al diferitelor grupuri mici de evoluanţi în sânul acestui popor este de remarcat şi lipsa de coeziune între membrii societăţii: grupuri mici crează interese mărunte şi vremelnice, care se reliefează în perioade mai relaxate, în timp ce, în perioade de necesitate acută, întreg poporul se mobilizează pentru ducerea la bun sfârşit a sarcinii conştientizate. Lumea aceasta aparent fără coeziune poate reuşi în direcţia necesităţii de popor, depăşind meschinăriile de grup mărunt.
Structurile spirituale s-au derulat în întrupări de mare anvergură, după cum au fost prezentate lucrurile în articolele anterioare: cu continuare, fără întrerupere, din perioadele pre-atlante, atlante, până în zilele noastre. Lucrarea de bază, pe care numai o asemenea structură spirituală puternică o putea duce la bun sfârşit, a constat în adăpostirea populaţiilor spirituale aflate la odihnă spirituală, după destine obositoare, aici, în cuibul munţilor Carpaţi. Nu a fost singurul astfel de popor, şi nu a fost singura sarcină pe care el a avut-o. Dar în calitate de susţinător al evoluţiilor unor grupuri spirituale obosite sau mai puţin experimentate, precum şi a unor grupuri spirituale aflate în tranzit planetar (în drum către alte locuri din univers), în interiorul poporului român au acţionat, şi acţionează şi în prezent o pătură voluminoasă de secundari, puternici susţinători din umbră ai celorlalte grupuri. Este bine să ştim că astfel de grupuri vin din regiuni foarte îndepărtate ale universului, iar secundarii vin dintr-un univers separat, dar majoritatea timpurilor lor de evoluţii se desfăşoară în mijlocul popoulaţiilor care nu au parcurs evoluţiile primare în totalitate. Evoluţiile primare constituie primul moment şi prima formă de cunoaştere generală a universurilor; cu toate acestea, spiritele care vin pe Pământ pentru a evolua în calitate de oameni (creatori conştienţi foarte avansaţi) sunt foarte înaintaţi în cunoaşterile lor generale - chiar dacă mai puţin în aplicaţii în condiţii grele de trai planetar, la nivele foarte joase de vibraţie planetară. Mare parte dintre ele dispreţuiesc traiul auster şi greutăţile - căci au învăţat să folosească tot ceea ce au la îndemână pe o planetă în folos propriu. Aici, pe Pământ, ele învaţă cum să se universalizeze treptat, folosind - şi învăţand şi pe alţii treptat - toate resursele planetare şi umane în folosul comunităţilor în mijlocul cărora se întrupează. Indiferent de unde vin, şi încotro se îndreaptă plecând de pe Pământ, important este ca ele să ajungă la înţelegerea conlucrării după puterea fiecăruia de a desfăşura activităţi şi comportamente echilibrate, chiar dacă condiţiile nu sunt pe măsura obişnuinţelor lor. Ceea ce este de creat aici, ca nouă obişnuire, este puterea de a face faţă oricăror condiţii, de a se descurca în orice condiţii şi de a oferi roadele activităţilor lor - comunităţii în care trăiesc, învăţând să ajute şi pe alţii să facă la fel.
Comunicări astrale care, cu titlu general, atrag atenţia asupra diverselor locuri de provenienţă (adică de evoluţie curentă) a spiritelor venite pe Pământ, urmăresc pe de o parte re-obişnuirea noastră cu ideea că facem parte din rândul populaţiilor stelare răspândite pe toate meleagurile universului, iar pe de altă parte constituie moduri de conştientizare a tangenţelor spiritelor umane cu populaţii astrale sau fizic-solide din alte părţi ale galaxiei, cu a căror forme de evoluţie este necesar să se obişnuiască ele, să nu respingă şi să ajute la răspândirea cunoaşterilor de acelaşi fel în comunitatea de reşedinţă pământeană. În funcţie de componenţa spirituală a poporului de reşedinţă, învăţăturile de acest fel au grade diferite de pătrundere în cunoaşterile universului şi ale structurilor generale ale întregului Centru de evoluţie în sânul căruia ne aflăm, Centru coordonat de un complex uriaş de entităţi fondatoare care, cu puterea lor universalizată, mobilizaţi în perfecţionarea permanentă de iubirea pe care o poartă "copiilor" lor, formează un singur gând şi o singură voinţă pătrunzătoare, permanent creatoare, permanent înălţătoare spre culmi spirituale uriaşe: o numim Dumnezeu.
P.S.: Se va întocmi un material separat privind codificarea (numirea) locurilor şi aşezămintelor umane de pe diferite teritorii din lume, inclusiv din Romania.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Am inteles ca fiecare dintre noi,indiferent de statutul social,se afla pe o treapta a piramidei,si actioneaza conform cu gradul lui de spiritualitate.Eu, de ex. nu stiu,si nici macar nu intuiesc,carei trepte ii apartin,si cred ca cei mai multi dintre noi se afla in aceeasi necunostiinta.Daca suntem ajutatori,fara sa o stim ,cum facem acest lucru? Profesia noastra,legaturile cu ceilalti,rolul in familie,felul nostru de a fi si a-i trata pe ceilalti,gandurile si emotiile noastre,fac acest rol valid ,sau trebuie sa fim constienti de acest lucru?Multi isi aloca titluri si roluri de invatatori spirituali ai poporului roman,si ne indeamna sa ne trezim si sa aratam lumii ca noi suntem buricul pamantului! Imi pare o falsa trezire ,ce aduce mai multa separare intre noi si alte popoare.Un ajutator de orice fel ar fi el ar actiona prin prisma ideii ca toti suntem UNU ,in diverse forme de manifestare.Gabriela.

Cristiana spunea...

Sigur, Gabriela, nu cunoastem astfel de lucruri pentru separare, pentru.. imburicare (!) ci pentru a privi lucrurile in complexitatea lor, intelegand ca fiecare dintre noi este si ajutator, si ajutat. Si, mai ales, eu am inteles un lucru, dupa 15 ani de studiu spiritual: cel care are experienta mai multa, are sarcini mai mari. Daca vedem oameni care nu se ridica la inaltimea pretentiilor noastre - inseamna ca noi nu trebuie sa avem pretentii mari, ci sa ne pretindem personal sa oferim ajutor sau invatatura, dupa puterile si priceperile noastre. S-ar putea sa descoperim ca nu avem pricepere destula pentru a avea pretentii asa de mari - iar aceasta este si ea o invatatura ...
Parerea mea este ca nu suntem noi buricul Pamantului, asa cum si unii (doar unii) din Vest cred acelasi lucruri despre ei, si unii din Rasarit spun la fel, si altii din Orientul Mijlociu tot la fel... Toti avem sarcini si toti suntem unici un felul sau. Toti avem acelasi drept sub soare, aceleasi obligatii fata de viata in desfasurare... Prin ceea ce avem si ceea ce nu avem - in egala masura - suntem egali chiar intre noi, dar nu stim intotdeauna acest lucru. Singurul lucru pe care il putem sti, deocamdata, este faptul ca, daca avem in fata un om care are nevoie de ajutor - il ajutam. Daca simti ca cineva este dispretuit - pune o vorba buna pentru el, chiar daca tu vei fi cel batjocorit in continuare. Daca simti ca lumea nu merge cum trebuie, mergi tu drept, usor, cu gingasie, cu delicatete, chiar daca cuvantul iti este ferm, vocea joasa si patrunzatoare... Pot sa fiu hotarata, dar delicata. Nu pot fi asa intotdeauna - este drept, dar pot fi atunci cand pot, si nu ma supar pe mine ca nu sunt intotdeauna cum mi-as dori, ci ma ridic cu ajutorul celor mai inaltati decat mine.
Fiecare om are nevoie sa stie realitatea care il inconjoara, si fiecare in felul sau. Dar depinde ce putem face cu suma cunoasterilor pe care le avem. Multi oameni au avut cunoasterea - dar nu au folosit-o in scopuri nobile. Multi nu au avut-o - dar s-au purtat cu oamenii de parca ar fi avut toata cunoasterea din lume... Intuim sau nu multe lucruri, cunoastem, ni se ofera cunoastere (depinde daca o primim, cum o primim), poti sa o oferi (depinde si cum o oferi) ... Totul face viata noastra cea de toate zilele. Depinde de noi ca zilele sa ne fie frumoase, echilibrate si sa oferim din frumusetea care ne scalda sufletele si celor din jurul nostru...
Toti oamenii stralucesc... Sunt oameni care, la inceput de drum, pot sa straluceasca numai in noapte, si pentru ca sa-si vada stralucirea - fac intuneric in jurul lor; sunt altii care nici nu stiu ce uriasa stralucire ofera, caci permanent in jurul lor este lumina...
Stii, toate mailurile mele se insotesc de urmatorul gand, pe care l-am preluat si eu de la un intelept: "Viata nu se masoara cu numarul de respiratii pe care le aveti, ci in momente care iti taie rasuflarea"...